NEVOILE DE SĂNĂTATE, IGIENĂ, NUTRIŢIE, ALE COPILULUI

Este bine de ştiut că sănătatea deplină, creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copilului nu se pot asigura decât în strânsă dependenţă cu mediul în care acesta trăieşte şi, mai ales, depind de o respectare strictă a normelor de igienă personală şi a colectivităţii în care copilul îşi petrece o mare parte din activitatea zilnică (acasă şi la grădiniţă).

Igiena corporală, a locuinţei sau a spaţiului de viaţă şi activitate, a îmbrăcămintei sau a încălţămintei, precum şi igiena alimentaţiei activează potenţialul de dezvoltare integrată a copilului.

Igiena corporală se imprimă copilului încă de mic, sub forma unor deprinderi elementare (spălatul mâinilor, a feţei, al dinţilor) chiar dacă, cel puţin la început, este ajutat în realizarea lor de către părinţi. Baia zilnică trebuie să facă parte din obişnuinţele copilului.

Igiena îmbrăcămintei şi a încălţămintei are rolul său în menţinerea permanentă a stării de sănătate a organismului. Îmbrăcămintea şi încălţămintea trebuie să fie potrivite copilului. Dacă ele sunt prea largi sau prea strâmte, nu îl pot proteja de frig, nu îl ajută să meargă şi să se mişte, îl pun în situaţii de risc (copilul nu poate realiza mişcări corecte, deci se poate împiedica), este posibilă deprinderea unor abilităţi deficitare: copilul nu se poate deplasa având o poziţie corectă, pot apărea deformări ale piciorului etc.

Locuinţa şi camera copilului reprezintă spaţiul în care copilul îşi petrece acasă cea mai mare parte a timpului. Camera copilului (a spaţiului individual, în cazul în care familia locuieşte într-o garsonieră sau camera copiilor în cazul fraţilor), trebuie să fie cea mai luminoasă, călduroasă şi liniştită cameră din casă. Iluminatul trebuie să aibă lumină naturală cât mai mult posibil pe perioada zilei. Mobilierul camerei va fi redus numai la strictul necesar, pentru a-i permite copilului să nu aibă nici o îngrădire în explorările sale. Mobilierul trebuie să fie adecvat dezvoltării copilului, să permită accesul acestuia la jucării, cărţi, haine: pat adecvat vârstei copilului, masă şi scăunel, o bibliotecă joasă, un recipient fără capac, pentru jucării.

Aerisirea camerei este o normă elementară de igienă şi trebuie să fie asigurată atât pe timpul verii, cât şi pe timpul iernii. Pe perioada în care în cameră se aeriseşte, este de preferat să supraveghem copilul, dacă aerisim când el se află în cameră. Geamurile încăperii trebuie menţinute permanent curate, pentru a permite pătrunderea luminii naturale, iar în timpul verii este nevoie de draperii sau de perdele, pentru a menţine o temperatură acceptabilă în cameră!

Activitatea zilnică. Între principiile care duc la creşterea şi dezvoltarea copilului sunt: stabilirea echilibrului între activitatea zilnică depusă de copil (indiferent de vârsta lui), odihnă (activă) şi somn. Volumul şi intensitatea activităţilor zilnice variază în funcţie de vârsta copilului şi de preocupările sale particulare. Surmenajul la aceasta vârstă duce la apariţia precoce a stării de oboseală, la diminuarea (până la dispariţie) a poftei de mâncare şi la tulburări ale somnului. Timpul afectat somnului variază în funcţie de vârsta şi de particularităţile individuale ale copilului.

Creşterea imunităţii copilului. La consolidarea imunităţii organismului copilului contribuie activitatea zilnică în aer liber, expunerea la aer curat, mişcarea în soare şi apă, alimentaţia echilibrată şi imunizările prin vaccinare. În îngrijirea, creşterea şi dezvoltarea copilului, niciuna dintre aceste metode nu trebuie eliminată, ele aflându-se în interdependenţă.

Alimentaţia copilului

Pentru facilitarea alcătuirii unui meniu, alimentele au fost împărţite în 5 grupe:

ü cereale, legume şi fructe;

ü carne, peşte şi ouă;

ü lapte şi produse lactate;

ü dulciuri şi grăsimi.

Pe o scală de la 1 la 8, unde cele mai sănătoase alimente şi deprinderi primesc cel mai mare număr de puncte, iată cum ar fi notarea:

1. Carne roşie, pâine albă, paste făinoase albe

2. Lactate

3. Peşte, carne de pasăre, ouă

4. Uleiuri vegetale, oleaginoase, leguminoase

5. Legume şi fructe crude

6. Cereale integrale, pâine integrală

7. Apă

8. Activitate fizică şi controlul greutăţii

Ghid orientativ de alimentaţie sănătoasă pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani

Alimente solide si fluide pentru copii de la 1 la 5 ani

Recomandări pentru hrana zilnică

ü lapte şi produse lactate;

ü carne, peşte şi ouă, fasole, mazăre şi linte.

ü pâine şi alte cereale, precum şi paste, cartofi şi alte vegetale cu amidon;

ü fructe si legume.

Sunt de evitat!

ü oul crud şi parţial fiert (risc de salmonela);

ü nucile întregi ori bucăţi (risc de înec);

ü sarea: copii nu trebuie mănânce mai mult de 2 gr. sare/zi;

ü zahărul sau mierea în mâncare;

ü băuturile dulci şi acidulate.

Alimente solide şi lichide pentru copiii 5-8 ani

ü alimente bogate în calciu: lapte, brânză, iaurt, boabe de soia, tofu şi nuci;

ü alimente bogate în vitamina D: cereale fortificate, margarină, ulei de peşte;

ü alimente bogate în fier: boabe de legume, legume verzi şi cereale fortificate;

ü două porţii de peşte pe săptămână, pentru proteine uleiuri nesaturate şi vitamine;

ü alimente bogate în vitamina C: citrice, roşii şi cartofi;

ü lichidele să fie rezumate la apă şi lapte, iar sucurile de fructe numai în timpul mesei.

ü sare limitată la maximum 3 gr./zi

Alimentele dulci date între mese cresc riscul obezităţii şi pot afecta dantura copilului. Se recomandă ca biscuiţii, prăjiturile, băuturile dulci să nu fie oferite copilului decât o dată pe săptămână.

EDUCAŢIE PARENTALĂ

În luna mai, colaboratoarele centrului, profesor psiholog Nadia Iuga, şi profesor logoped Anamaria Gherman, s-au întâlnit cu părinţi ai copiilor grădiniţei. Subiectele discutate cu părinţii au fost asemănătoare celor prezentate colegelor educatoare, la întâlnirea din aprilie. Expun, aici, subiectele abordate de profesorul logoped (cele expuse de profesorul psiholog se regăsesc la postarea anterioară):

Prevenirea şi corectarea tulburărilor de limbaj în grădiniţe
 Tulburările de limbaj, noţiuni generale.
 Educarea mişcărilor articulatorii.
 Educarea respiraţiei.
 Educarea auzului fonematic.
 Onomatopeele.
 Probe folosite în examinarea vorbirii.
 Exerciţii folosite în prevenirea şi corectarea tulburărilor de limbaj, în grădiniţe (în familie).

ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ

În luna aprilie 19 educatoare, de la grădiniţe din oraş,s-au întâlnit, la sediul centrului, cu Iuga Nadia, profesor psiholog, şi cu Gherman Anamaria, profesor logoped.
Tematica întâlnirii a fost următoarea:
Probleme de integrare a copiilor cu Cerinţe Educative Speciale:

ÒCe înseamnă copil cu cerinţe educative speciale (CES)?

ÒCare sunt categoriile de deficienţă?

ÒCare sunt deficienţele senzoriale (de limbaj, psihomotrice)?

Ò Ce sunt şi care sunt deficienţele de comportament?

ÒCe este dificultatea de învăţare?

ÒTulburarea de deficit de atenţie şi hiperactivitate- ADHD

ÒCopilul cu cerinţe speciale şi familia.

ÒCategorii de părinţi, caracteristici.

ÒJocul – ca formă de socializare a copiilor cu CES.

Fişă de evaluare cu specific auditiv.

Imagini ale Centrului de Resurse pentru Educaţie şi Dezvoltare Hunedoara

Împreună pentru copiii noştri!

In baza Acordului de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării prin Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanţare Externă derulează Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (PRET).
In cadrul acestui proiect (PRET), Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI) sprijină înfiinţarea unei reţele de 325 Centre de Resurse pentru Educaţie şi Dezvoltare (CRED), în toate oraşele din România, cu scopul de a furniza servicii complementare grădiniţelor, ce vin în întâmpinarea nevoilor locale ale comunităţilor.
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara, prin inspectorul de specialitate, a propus drept locaţie pentru CRED, la nivelul Municipiului Hunedoara, Grădiniţa Dumbrava minunată.
ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE LA CABINETUL DE CONSILIERE:
• consilierea individuală a copiilor, a părinţilor şi a cadrelor didactice în probleme legate de cunoaştere/autocunoaştere, de adaptare a copiilor la cerinţele grupei şi ale grădiniţei, de optimizare a relaţiilor copil–copil, copil–educatoare, grădiniţă–familie, grădiniţă–comunitate locală, cu scopul prevenirii şi diminuării factorilor care conduc la eşec în adaptare, formare, dezvoltare, învăţare şi la tulburări ale comportamentului copiilor;
• consilierea familiei şi a părinţilor pentru prevenirea şi diminuarea stărilor de disconfort psihic în probleme legate de evoluţia copilului;
• observarea şi testarea psihologică a copiilor;
• elaborarea de programe de intervenţie personalizată pentru copiii cu CES, în vederea orientării lor pentru debutul şcolar;
• organizarea şi susţinerea de sesiuni/ activităţi/ întruniri de formare continuă pentru personalul didactic şi nedidactic al grădiniţei şi pentru părinţi, pe teme ce urmăresc prevenţia, reducerea riscurilor şi rezolvarea unor situaţii de criză;
• elaborarea de studii şi comunicări ştiinţifice, acordarea de sprijin metodic educatoarelor în efectuarea activităţilor de consiliere, dezvoltarea şi coordonarea unor programe educaţionale.
Grupuri ţintă:
beneficiari direcţi: părinţii, copiii, educatoarele
beneficiari indirecţi: grădiniţa, comunitatea locală