Este bine de ştiut că sănătatea deplină, creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copilului nu se pot asigura decât în strânsă dependenţă cu mediul în care acesta trăieşte şi, mai ales, depind de o respectare strictă a normelor de igienă personală şi a colectivităţii în care copilul îşi petrece o mare parte din activitatea zilnică (acasă şi la grădiniţă).
Igiena corporală, a locuinţei sau a spaţiului de viaţă şi activitate, a îmbrăcămintei sau a încălţămintei, precum şi igiena alimentaţiei activează potenţialul de dezvoltare integrată a copilului.
Igiena corporală se imprimă copilului încă de mic, sub forma unor deprinderi elementare (spălatul mâinilor, a feţei, al dinţilor) chiar dacă, cel puţin la început, este ajutat în realizarea lor de către părinţi. Baia zilnică trebuie să facă parte din obişnuinţele copilului.
Igiena îmbrăcămintei şi a încălţămintei are rolul său în menţinerea permanentă a stării de sănătate a organismului. Îmbrăcămintea şi încălţămintea trebuie să fie potrivite copilului. Dacă ele sunt prea largi sau prea strâmte, nu îl pot proteja de frig, nu îl ajută să meargă şi să se mişte, îl pun în situaţii de risc (copilul nu poate realiza mişcări corecte, deci se poate împiedica), este posibilă deprinderea unor abilităţi deficitare: copilul nu se poate deplasa având o poziţie corectă, pot apărea deformări ale piciorului etc.
Locuinţa şi camera copilului reprezintă spaţiul în care copilul îşi petrece acasă cea mai mare parte a timpului. Camera copilului (a spaţiului individual, în cazul în care familia locuieşte într-o garsonieră sau camera copiilor în cazul fraţilor), trebuie să fie cea mai luminoasă, călduroasă şi liniştită cameră din casă. Iluminatul trebuie să aibă lumină naturală cât mai mult posibil pe perioada zilei. Mobilierul camerei va fi redus numai la strictul necesar, pentru a-i permite copilului să nu aibă nici o îngrădire în explorările sale. Mobilierul trebuie să fie adecvat dezvoltării copilului, să permită accesul acestuia la jucării, cărţi, haine: pat adecvat vârstei copilului, masă şi scăunel, o bibliotecă joasă, un recipient fără capac, pentru jucării.
Aerisirea camerei este o normă elementară de igienă şi trebuie să fie asigurată atât pe timpul verii, cât şi pe timpul iernii. Pe perioada în care în cameră se aeriseşte, este de preferat să supraveghem copilul, dacă aerisim când el se află în cameră. Geamurile încăperii trebuie menţinute permanent curate, pentru a permite pătrunderea luminii naturale, iar în timpul verii este nevoie de draperii sau de perdele, pentru a menţine o temperatură acceptabilă în cameră!
Activitatea zilnică. Între principiile care duc la creşterea şi dezvoltarea copilului sunt: stabilirea echilibrului între activitatea zilnică depusă de copil (indiferent de vârsta lui), odihnă (activă) şi somn. Volumul şi intensitatea activităţilor zilnice variază în funcţie de vârsta copilului şi de preocupările sale particulare. Surmenajul la aceasta vârstă duce la apariţia precoce a stării de oboseală, la diminuarea (până la dispariţie) a poftei de mâncare şi la tulburări ale somnului. Timpul afectat somnului variază în funcţie de vârsta şi de particularităţile individuale ale copilului.
Creşterea imunităţii copilului. La consolidarea imunităţii organismului copilului contribuie activitatea zilnică în aer liber, expunerea la aer curat, mişcarea în soare şi apă, alimentaţia echilibrată şi imunizările prin vaccinare. În îngrijirea, creşterea şi dezvoltarea copilului, niciuna dintre aceste metode nu trebuie eliminată, ele aflându-se în interdependenţă.
Alimentaţia copilului
Pentru facilitarea alcătuirii unui meniu, alimentele au fost împărţite în 5 grupe:
ü cereale, legume şi fructe;
ü carne, peşte şi ouă;
ü lapte şi produse lactate;
ü dulciuri şi grăsimi.
Pe o scală de la 1 la 8, unde cele mai sănătoase alimente şi deprinderi primesc cel mai mare număr de puncte, iată cum ar fi notarea:
1. Carne roşie, pâine albă, paste făinoase albe
2. Lactate
3. Peşte, carne de pasăre, ouă
4. Uleiuri vegetale, oleaginoase, leguminoase
5. Legume şi fructe crude
6. Cereale integrale, pâine integrală
7. Apă
8. Activitate fizică şi controlul greutăţii
Ghid orientativ de alimentaţie sănătoasă pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani
Alimente solide si fluide pentru copii de la 1 la 5 ani
Recomandări pentru hrana zilnică
ü lapte şi produse lactate;
ü carne, peşte şi ouă, fasole, mazăre şi linte.
ü pâine şi alte cereale, precum şi paste, cartofi şi alte vegetale cu amidon;
ü fructe si legume.
Sunt de evitat!
ü oul crud şi parţial fiert (risc de salmonela);
ü nucile întregi ori bucăţi (risc de înec);
ü sarea: copii nu trebuie mănânce mai mult de 2 gr. sare/zi;
ü zahărul sau mierea în mâncare;
ü băuturile dulci şi acidulate.
Alimente solide şi lichide pentru copiii 5-8 ani
ü alimente bogate în calciu: lapte, brânză, iaurt, boabe de soia, tofu şi nuci;
ü alimente bogate în vitamina D: cereale fortificate, margarină, ulei de peşte;
ü alimente bogate în fier: boabe de legume, legume verzi şi cereale fortificate;
ü două porţii de peşte pe săptămână, pentru proteine uleiuri nesaturate şi vitamine;
ü alimente bogate în vitamina C: citrice, roşii şi cartofi;
ü lichidele să fie rezumate la apă şi lapte, iar sucurile de fructe numai în timpul mesei.
ü sare limitată la maximum 3 gr./zi
Alimentele dulci date între mese cresc riscul obezităţii şi pot afecta dantura copilului. Se recomandă ca biscuiţii, prăjiturile, băuturile dulci să nu fie oferite copilului decât o dată pe săptămână.
